Cand a fost ultima data cand te-ai simtit rau si ai cautat sa-ti identifici simptomele cu o boala despre care stii tu ca ai citit mai de mult pe internet?

Probabil ca recent, pentru ca societatea din ziua de azi ne impinge catre o usoare ipohondrie.

Poze de afagen
Poze de afagen

N-ar trebui sa-ti fie strain termenul; odata cu aparitia internetului si transformarea televizorului intr-o strategie de marketing a marilor lanturi farmaceutice si a oricarui produs ce tine de domeniul medical, incepem sa ne insusim capacitatea de autodiagniosticare, fara a mai cere ajutorul persoanelor ce detin aceasta responsabilitate, adica medicilor.

O persoana ipohondra este permanent preocupata de starea sanatatii sale, atribuindu-si boli pe care nu le are in realitate.

Mai nou ,pentru a caracteriza mai bine modul actual de viata, a aparut termenul cyberhondria= “boala” celor care isi cauta simptomele pe internet.

Informatiile publicate pe internet sunt cu dublu sens, depinde de cititori. De exemplu, pentru persoanele cu vulnerabilitate, de tip paranoid, care tot timpul cred ca cineva are ceva cu ei, ca li se intampla lucruri in mod special, ca totul se invarte in jurul lor practic, citirea unor simptome ale anumitor boli nu-i face decat sa se panicheze si sa si le atribuie. Se cunosc cazuri de pacienti care vin la medic pentru consultatie, acuzand simptome de boli deja diagnosticate de ei. Chiar daca in realitate nu se gasesc dovezi ca ar suferi de boala respectiva ei sunt convinsi ca au dreptate si ca este vina medicului, iar investigatia continua la spitale, clinici private etc. Toate lucrurile pot merge pana la extrem, de la costuri enorme pentru consultatii in diferite clinici de specialitate, pana la prescrierea de medicamente  de care nu au nevoie si deteriorarea starii de sanatate.

Acesti oameni nu sufera de o boala reala, iar doctorii incadreaza iphondria in categoria bolilor psihosomatice.

Poze de pearmax
Poze de pearmax

Un studiu facut de Microsoft demonstreaza ca un sfert din utilizatorii internetului fac cautari online pe teme medicare, iar o treime dintre acestia se duc la un control medical abia dupa ce s-au autodiagnosticat cu boli grave.

Ceea ce nu citeste nimeni niciodata atunci cand cauta pe net informatii despre anumite boli, tratamente, simptome etc este acel mic paragraf unde este specificat destul de clar ca informatiile au doar caracter oritentativ si ca autorii acelor articole nu sunt responsabili pentru deciziile pe care le iei tu, in urma citirii.

De-a lungul istoriei ipohondria nu a fost tratata cu atat de mare importanta, insa odata cu boom-ul internetului se pare ca tot mai multe persoane dezvolta aceasta “afectiune“.

Este important sa stiti ca fiecare organism este diferit. Un pacient cu boala x poate sa reactioneze bine la tratamentul y, dar alt pacient cu aceeasi boala sa nu dea niciun rezultat la tratamentul y. Procesele sunt foarte complexe si de aceea este bine ca de fiecare data sa cereti sfatul unui medic atunci cand vreti sa luati un tratament sau sa diagnosticati o boala.

Cateva nume celebre care au suferit in trecut de iphondrie:

  • Charles Darwin: se trata prin “cure de apa” – facea o baie rece ca gheata si apoi se infasura in haine ude.
  • Marcel Proust(romancier si critic francez)- se considera bolnav de stomac, se ferea de lumina si sapun si nu suporta niciun fel de zgomot.
  • Adolf Hitler: cerea retete pentru diferite tipuri de boli, pe care in relitate nu le avea, precum: boala Parkinson, afectiuni ale pielii etc. Pe langa asta a cerut tratamente cu cocaina, amfetamine, testosteron si glucoza.
  • Immanuel Kant-mare filozof german, sustinea ca intre “sanatate si nebunie se afla iphondria”. Acesta mai afirma ca organele sunt prea inghesuite in corp si ca nu poate respira cum trebuie.
  • Hans Christian Andersen-avea o mare temere: sa nu fie ingropat de viu, asa ca avea tot timpul la el un biletel pe care scria “doar par mort”.

Ti-a placut acest articol? Primeste-le pe urmatoarele pe e-mail

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ